Tu plângi după țiți și ele plâng după tine

ultimele lacrimi de lapte străveziu

și-mi zici că ele sunt prietenele tale, nu eu.

Sideful lichid ți-era mamă, nu eu.

Eu doar fur perla nou-născută

s-o dau de-a dura prin lumea dură

în care copiii se înțarcă la un moment dat

și începem lungul șir de adiouri

care ne rup, din una în două, din două în enșpe mii

de eu-uri și tu-uri care nu se vor mai recunoaște.

Unde voi fi rătăcit deci inima aceea care îți călăuzea pașii prin peșteră

să ți-o dau iar cadou, s-o pui în buzunar,

farul tău să fie, în drumul spre mine,

sau măcar bomboană, când ți-o fi amar.

*

You cry for my breasts 

and they, for you:

their last translucent tears.

You say, they are your friends, not me.

The liquid mother-of-pearl 

was your mother, not me.

I’m just the one stealing the pearl away,

rolling her around the harsh world

where children must be weaned

and we start with the endless goodbyes

which tear us apart, 

no longer one, not two,

but hundreds of thousands 

of stranger me’s and you’s.

Let me find that lonely heart,

your once upon a time companion 

in the dark cave.

It’s yours again,

so it can be your lighthouse, 

on your way home to me.

Or otherwise – as a sweet,

if your world turns out too bitter.

(Romanian original, English translation)